Mures Info
Mures InfoPublicitateFeedbackGuesbookContact
MuresInfo

Despre judeţ - Sighişoara CADRUL NATURAL

 

CADRUL NATURAL

 

MuresInfo
MuresInfo
MuresInfo
Luduş  
Reghin  
Târnăveni  
Sovata  
Iernut  
Turism  
Geografia  
Puncte de interes  
Sighişoara  
Târgu-Mureş  
Despre judeţ  
Comune  
Personalităţi  

Cautare


Vă recomandăm
» Model CV, scrisoare intentie model
» Locuri de munca


2. CADRUL NATURAL

Municipiul Sighişoara este situat la extremitatea sudică a judeţului Mureş, în Podişul Târnavelor (zona râului Târnava Mare) şi se întinde de o parte şi de alta a Târnavei Mari, situat la 123 de km de la izvoarele râului în zona de vărsare a pârâului Saes.

Din punct de vedere matematic, Sighişoara este situată între următoarele coordonate: 2446'40", longitudine estică şi 4612'38", latitudine nordică.

Sighişoara este al doilea oraş ca mărime şi importanţă (istorică, economică, politică, geografică) din judeţul Mureş, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968 şi având în subordine administrativă şase localităţi componente (Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Cătunul Viilor) şi un sat Hetiur.

Municipiul beneficiază de o avantajoasă poziţie geografică, în partea centrală a ţării, pe traseul unor însemnate artere de comunicaţii feroviare (magistrala Bucureşti - Braşov - Teiuş, cu derivaţii spre Arad şi Cluj - Oradea) şi rutiere (DN Braşov - Târgu Mureş, care este în acelaşi timp un tronson din drumul european E60, DN Sibiu - Sighişoara). Datorită acestei poziţii, distanţele până la principalele localităţi de interes economic, administrativ, cultural şi turistic nu sunt prea mari: 297 km până la Bucureşti, 120 km la Braşov, 156 km până la Cluj Napoca, 90 km - Sibiu, 54 km -Târgu Mureş.

Sub raport topografic, Sighişoara este aşezată într-un punct al Văii Târnavei Mari unde aceasta prezintă o îngustare cu aspect de defileu tăiat într-un sistem de terase, de diferite nivele, modelate în substraturi dure de gresii pontiene. Această micro-morfologie îi conferă oraşului Sighişoara un rol de poziţie cheie în culoarul râului Târnava Mare, rol manifestat şi în trecutul istoric al localităţii.

Municipiul coboară din Dealul Cetăţii (425 m), deal încoronat de cetatea medievală şi întins dinspre NV spre SE, în mijlocul unei imens amfiteatru natural, mărginit la N de Dealul Stejăriş (524 m) şi Hula Daneşului, la S de Lunca Postei care urcă spre Dealul de Mijloc (511 - 603 m), iar spre E de Dealul Brădet (524 m). Diferenţa de înălţime este de 110 m, astfel că Dealul Cetăţii domină întreaga vale din amonte a Târnavei Mari, altitudinea maximă fiind de 430 de m la S, iar cea minimă de 350 m în V.

Încadrată în bazinul depresionar al Transilvaniei, zona şi-a început evoluţia odată cu orogeneza alpină, când masivele cristaline s-au scufundat la adâncimi mari, fiind reacoperite cu strate groase de sedimente.

Ridicarea zonei nord-vestice a depresiunii, urmată de erupţiile vulcanice neogene de pe latura estică a unităţii, au permis depunerea unei cuverturi de sare şi bogate formaţiuni lacustre (nisipuri şi argile). Masa principală a sedimentelor ce umplu Bazinul Transilvaniei o formează depozitele neogene, care au rol important în alcătuirea zăcământului de gaz metan.

Pe baza forajului executat la sonda de exploatare de la Hetiur a fost stabilită următoarea stratigrafie; un prim orizont de nisipuri care aparţin pontianului având grosimea de 120 m, sub nisipuri, un complex de marne pontiene cu intercalaţii de marne alburii calcaroase, care conţin Congeria Banatică, Limnocardium şi Ostracode, orizontul având grosimea de 115-220 m, urmează în adâncime, la 425 m, orizontul de marne nisipoase.

Din punct de vedere micro-paleontologic, de la suprafaţă până la adâncimea de 115 m, depozitele aparţin Pontianului, 115-425 m, Pliocenului inferior, 425-1300 m, Sarmatianului, la adâncimea de 1300-1780 m, s-au întâlnit forme bugloviene, iar la 2200 m Badenianul nu a fost atins (foraj executat în anul 1930).

Sedimentele neogene, care intră în compoziţia Bazinului Transilvaniei, se caracterizează printr-o uniformitate şi monotonie petrografică. Aceste sedimente aparţin Miocenului şi Pliocenului. Sarmatianul este constituit din marne vinete-cenuşii, cu intercalaţii de nisipuri, uneori slab cimentate, care depăşesc 10 m grosime. Sarmatianul, este acoperit la suprafaţă, cu formaţiuni mai tinere.

Pe văile Daii şi Saesului s-a găsit o faună sarmatiană. Pliocenul este reprezentat printr-un complex de marne medii pontiene, răspândit destul de frecvent la Hetiur (orizontul are grosimea de 35 m), pe versantul drept al Târnavei Mari la Boiu, pe Dealul din Mijloc la Angofa si pe Dealul Ciuhii.

Complexul marnelor medii pontiene din Bazinul Transilvaniei reprezintă sedimentele depuse concomitent sub acelaşi facies, fiind răspândit pe o mare suprafaţă a Bazinului, care conţine intercalaţii de nisipuri fine sau grosiere (marne nisipoase). Straturile pontiene prezintă intercalaţii ale materiilor eruptive, reprezentate prin tufuri vulcanice andezitice, răspândite destul de frecvent în jurul Sighişoarei.

În estul Sighişoarei se remarcă conglomeratele pontiene, care s-au format pe seama pietrişurilor, torentelor, precum şi din bulgări mai mari şi mici de marnă şi argilă, împrăştiate în nisipul plajelor.

Stratigrafia zonei poate fi observată în deschiderile naturale de pe versantul drept al Târnavei Mari şi antropice din Dealul Cetăţii.

Din punct de vedere tectonic, neogenul este cutat, straturile suferind dislocări însemnate, care le-au încreţit în anticlinale şi sinclinale, cele dintâi fiind uşor bolţite şi lăţite, cum este cazul anticlinalului Sighişoara - Nadeş, în timp ce sinclinalul Lacul - Albeşti este îngustat.

Cutările neogene au dat naştere domurilor gazifere, între acestea remarcându-se domurile Filitelnic si Nadeş. Grosimea mare a depozitelor, neogene, de peste 5000 de m, din care Sărmătianul ocupă un însemnat procentaj şi aspectele lor de facies presupun, pentru întreaga perioadă a umplerii Bazinului, o uşoară dar continuă mişcare de subsidenţă.

Formaţiunile pliocene (panoniene) sunt reprezentate prin Meotian şi Pontian, se pare că în Dacian, procesul de sedimentare al vechiului lac era terminat. La începutul Cuaternarului, întregul Bazin al Transilvaniei a fost înălţat, odată cu Spaţiul Carpatic, iar reţeaua hidrografică s-a adâncit concomitent cu ridicarea generală şi fragmentarea platformei, care s-a transformat într-o regiune deluroasă. Zona studiată se încadrează Podişului Târnavelor, care se caracterizează printr-un relief colinar-deluros, văi însoţite de terase şi lunci. Actuala înfăţişare a reliefului, de podiş puternic, fragmentat, de văi - culoare cu interfluvii care se menţin în general în jur de 500 - 550 m şi numai în mod excepţional ajung la valori de circa 700 m (Pădurea Dumbrava, 642 m, iar altitudinea maximă se înregistrează în Dealul Ciuhii, 692 m), alunecări de teren şi o puternică eroziune torenţială, este consecinţa evoluţiei relativ recente în argile şi marne, cu unele intercalaţii de gresii helveţiene. Orizonturile superioare de gresii pun în evidenţă forme structurale şi păstrează mai fidel nivelurile de eroziune de pe interfluvii, încetinind în acelaşi timp şi procesele de modelare a versanţilor.

Relieful din zona Sighişoarei, parte din vechea platformă a Mării Panonice, existenţa cu sute de milenii în urmă, este tăiat în terase de curgerea apelor Târnavei Mari şi ale afluenţilor săi. Condiţia de structură geologică şi de evoluţie a reţelei hidrografice, pune în evidenţă prezenţa unor suprafeţe de eroziune puţin extinse în suprafaţa şi a numeroase unităţi interfluviale, iar de a lungul văii Târnavei Mari şi a unor afluenţi, este dezvoltată lunca.

Racordarea suprafeţelor cu aceiaşi altitudine de pe interfluviile dispuse într-un adevărat labirint de culmi, a dus la reconstituirea platformelor de eroziune; Prostea Mare, 500 - 550 m (pontian), identificată în micile platouri ale dealurilor din împrejurimile Sighişoarei, respectiv spre N, Dealul Gării (528 m), spre Dealul Stejăriş (524 m), spre S, Dealul din Mijloc (511-603 m), iar spre E, Dealul Brădet cu 524 m.

Eroziunea intensă, generată de colectarea apelor de către Târnava Mare, a fărâmiţat vechea suprafaţă de eroziune, reducând-o la interfluvii înguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuesta, a căror pantă lină se grefează aproximativ pe un strat dur (gresie), înclinând la fel cu el, iar versantul abrupt retează în cap un număr de cel puţin două strate (argilă, marne nisipoase). Frecvenţa mare a cuestelor dispuse în şiruri paralele care însoţesc Târnava Mare reprezintă o consecinţă a adaptării reliefului la structuri de domuri şi branhianticlinale.

Interfluviile dispuse la sud de Târnava Mare sunt paralele şi orientate perpendicular pe axa Târnavei Mari. Dealul Stejăriş, limitat de văile Stejăreni şi Saesului, Dealul din Mijloc, limitat de văile Saesului şi Câinelui, Dealul Ciuhii (692 m) limitat de văile Câinelui şi Dracului, iar la est de vale este situat Dealul Sapartocului (628 m).

La nord de Târnava Mare interfluviile cu acelaşi aspect de cuestă prezintă o orientare NV-SE faţă de axa Târnavei Mari; Dealul Gării şi Dealul Bisericii (560 m), limitate de văile Cetăţii şi Cloasterfului, Dealul Viilor (511 m), limitat de văile Cloasterfului şi Rusului, Dealul Faţa Târnavei (523 m), limitat de văile Rusului şi Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m), limitat de văile Satului şi Uilacului, văi afluente ale Târnavei Mari.

Lunca Târnavei Mari (de vârsta holocenă) are altitudini între 350 m la Sighişoara si 357 m la Topa, mai largă la Albeşti - Topa, de 1,5 km şi mai îngustat la Sighişoara de 450-500 m. Dintre afluenţii Târnavei Mari, Valea Saesului prezintă un sector de luncă bine individualizat, însoţit de terase pe versantul drept, zonă cunoscută şi sub denumirea de "Luncile Saesului".

Dispunerea teraselor pe stânga Târnavei Mari imprimă profilului transversal al văii o pronunţată asimetrie cu excepţia defileului de la Sighişoara, unde terasele apar pe ambele maluri ale râului, dar cu dezvoltare mai mare pe versantul stâng. Aici Târnava Mare a fost obligată să străpungă un puternic obstacol litologic - o bară de gresii pontiene, în care şi-a tăiat epigenetic o vale îngustă şi sinuoasă, cu alura de meandre încătuşate; cea mai largă desfăşurare o are terasa de 30 m, păstrată în fragmente, ocupată parţial de vatra oraşului Sighişoara. Având în vedere profilul transversal asimetric al văii, terasele Târnavei Mari sunt dispuse mai mult pe versantul stâng, în număr de şapte.

Versantul drept este abrupt în formă de cuestă. La Albeşti valea este largă, iar la Sighişoara valea se îngustează mult şi se adânceşte în formaţiunile de gresii. Aici terasele s-au dezvoltat mai mult pe partea stangă, bine marcată în peisaj este de terasă de 30 m, fiind ocupată de construcţiile oraşului. Terasele superioare sunt în general mai slab dezvoltate şi conservate, cu elemente greu de individualizat, datorită distrugerilor ulterioare, prin procese de pedimentaţie sau de eroziune torenţială ca şi prin parazitări masive, alunecări de teren. Excepţie face nivelul de 110 m, de vârstă pliocenă, frumos conturat în Dealul Gării. După ieşirea din strânsura de la Sighişoara, în dreptul Rorei, valea se lărgeşte iarăşi sub aceeaşi formă a profilului morfologic, terasele dezvoltându-se pe stânga râului, sub Hula Daneşului, iar cuesta este ataşată Dealului Hetiurului, din dreapta râului.

Zona Sighişoara, prin poziţia sa, se încadrează în sectorul cu climă continentală moderată, prezentând câteva particularităţi, în funcţie de aspectul deluros al regiunii şi de culoarul mai coborât al Târnavei Mari, care în bună parte, influenţează asupra regimului termic şi al precipitaţiilor, conducând la inversiuni de temperatură, la frecvenţa ceţurilor şi a curenţilor de culoar. Clima temperat-continentală se încadrează regimului climatic al depresiunii Transilvaniei.

Media anuală a temperaturii aerului este de 8,2 C, valoare ce indică un potenţial termic relativ redus şi care scoate în evidenţă climatul destul de răcoros. Valorile temperaturii primăverii (9,1 C) şi toamnei (8.7 C) sunt apropiate, amplitudinea termică medie între luna ianuarie (-4.3 C) şi luna iulie (18,6 C) fiind de 22, 9 C.

Temperatura maximă absolută a aerului la Sighişoara s-a înregistrat în condiţii de timp anticiclonic la 7 septembrie 1946, fiind de 38,1 C, iar minima absolută de -32,2 C, în iarna anului 1942, existând condiţii locale favorabile acumulării şi stagnării timp îndelungat a aerului rece.

Curenţii de aer au frecvenţa cea mai mare dinspre nord-vest, fiind canalizaţi pe culoarul Târnavei Mari. Se resimte totuşi influenţa aerului carpatic, care protejează această zonă de curenţii reci din est şi nord-est, mai ales în timpul iernii. Invaziile frecvente ale maselor de aer din vest, asigură o umiditate a aerului constant mai ridicată.

Nebulozitatea înregistrează valori ridicate, în special iarna şi primăvara, când aerul este mai înnorat, valori peste şase zecimi, iar umezeala relativă este mare, fiind explicabilă datorită frecvenţei mai mari a maselor de aer umed din vest. Valori mai scăzute ale nebulozităţii se înregistrează vara, când aerul este mai senin, valori sub cinci zecimi, media anuală fiind de 5.7 zecimi.

Precipitaţiile sunt neuniforme, mai bogate în intervalul aprilie-octombrie, când cad 70 % din precipitaţii. Lunile cele mai ploioase sunt mai-iunie (în medie 90-100 mm/ m2). Precipitaţiile medii anuale se înscriu între 650 - 700 mm/ m2. Cantitatea anuală de precipitaţii este influenţată de factorul orografic, astfel în culoarul Târnavei Mari se înregistrează 600 - 700 mm, iar în zona dealurilor înalte, la nord de Sighişoara, Dealul Bisericii, Pădurea Dumbrava, iar la sud, Dealul din Mijloc şi Dealul Ciuhii, se pot înregistra precipitaţii de 700 - 800 mm.

În strânsa dependenţă de relief, climă şi sol, în această zonă, s-a format o vegetaţie aparţinând ca şi tip pădurilor de foioase. Aflată la punctul de tranziţie dinspre zona stejarului cu cea a fagului, zona Sighişoara se încadrează în etajul alternanţei pădurilor de gorun (Quercus petraea), cu cele de fag (Fagus silvatica).

Vegetaţia etajului de deal este grupată în subetaje, al gorunetelor şi al stejaretelor. Subetajul gorunetelor este localizat, de regulă, pe terenuri mai însorite şi mai uscate, ocupă versanţii cu expunere sudică.

Gorunetele ocupă suprafeţe extinse în Dealul Ciuhii, uneori în amestec cu carpenul (Carpinus betulus) şi fagul. Fagetele sunt localizate mai ales pe culmile înalte şi pe versanţii cu expunere nordică şi nord-vestică. Acest subetaj mai cuprinde frasin, tei, mesteacăn.

Subetajul stejaretelor este localizat pe suprafeţe restrânse în regiunea dealurilor cu altitudini de 400-500 m (Dealul Stejăriş), reprezentat prin stejar (Quercus robur), tei, arţar (Acer platanoides), frasin, ulm (Ulmus procera), jugastru (Acer compestre), salcâm (Robinis pseudacacia).

În lunci cresc salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis), plopul (Poulus alba), arinul (Aluus glutinosa).

O orhidee, Cypripedium calceolus, numită de localnici Papucul Doamnei, creşte în pădurile din valea Târnavei Mari. Tot în zona Sighişoarei se găsesc tufe de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze căzătoare, "lorice", care creşte obişnuit la altitudini de peste 1000 de m, dar se dezvoltă bine şi pe Hula Danesului, la o altitudine de 500 m.

Inapoi

_

Termeni de utilizare | |Despre MuresInfo | Parteneri MuresInfo | MuresInfo

Realizare & Copyright © 2002 - 2021 Mediafamily & MuresInfo
Anunturi online
Vizitorii au cautat pe pagina:
flash-onlinero, inchiriei garsioniere targu mures langa spital, tpwwwgooglecomurlsat, tpswwwgooglero, cachewllx_cyqgy0jmodul5muresinforoflashflashphpnumber_id312category_id9cmdshow_ccmica_publicitate vanzare mobila cu intarsie miraj, vanzare mobila cu intarsie miraj, cachevpppryi5e9ojterapielasermuresinforoflashflashphpnumber_id338category_id9cmdshow_cctirgu_mures vanzare mobila cu intarsie camera de zi miraj, tpwwwgooglecomsearch, tpwwwgooglecomsearch, flash online anunturi, cachewllx_cyqgy0jmodul5muresinforoflashflashphpnumber_id312category_id9cmdshow_ccmica_publicitate vanzare mobila camera de zi miraj, vanzare mobila camera de zi miraj -hotel -cazare, cv european format wordpad, tpwgooglewmuresinforoguestbookguestbookphpeintragen1personalitatiguestbookphp, suciu daniel mures remat, chirie mures flash, horoscop romanesc, chirii mures flash, tpswwwgooglecom, cv model, model cv europass completat in romana, cum se prepara apa de parfum, tpwwwgooglecomsearch, flash publicitate, radio son reghin anunturi mica publicitate

Curriculum Vitae, Model CV, Model scrisoare de intentie, Model CV European