![]() |
|
Cautare
|
Rabia se extinde rapid în judeţul MureşCazurile de rabie din Tg Mureş au ajuns de la periferie în centrul oraşului!Un caz de suspiciune de turbare la o vulpe sălbatică a fost depistat duminică în zona centrală a Tg Mureşului. Vulpea a intrat în curtea unei case particulare de pe str Papiu Ilarian unde a fost omorâtă de cei doi câini ai proprietarului. Acesta nu este însă un caz singular la Tg Mureş. Alte patru focare active de rabie au fost confirmate până acum în oraş, de la începutul acestui an. Nici în restul judeţului situaţia nu este mai bună, în primul trimestru din 2008 fiind confirmate 26 de cazuri din 46 de probe examinate. Medicii epidemiologi atrag atenţia populaţiei că, la om, orice caz de rabie declarată se termină invariabil prin deces. Nu se cunoaşte până acum nici un caz de vindecare, iar moartea survine la circa trei zile de la debutul bolii. Incubaţia virusului rabic este 20-60 de zile dar poate dura până la doi ani. Anul trecut în judeţul Mureş, peste 1.500 de persoane care au fost muşcate de câine sau care au intrat în contact cu animale infectate, au fost vaccinare antirabic. Şeful ASP Mureş, Silviu Morariu, spune că şi Autoritatea de Sănătate Publică îşi va face un stoc de vaccin antirabic, pe lângă cele existente în centrele antirabice. Specialiştii spun că numărul mare de cazuri de rabie depistate în judeţul Mureş este cauzat de înmulţirea necontrolată a vulpilor, numărul acestora fiind de aproximativ 10.000, dublu faţă de căte erau în anul 2005. În judeţul Mureş a fost instituită carantină de gradul trei, iar în urma unei întâlniri convocate de Instituţia Prefectului a fost reactivat comandamentul local de combatere a bolilor, serviciu rămas inactiv din perioada cu gripa aviară. De asemenea, toate primăriile vor fi anunţate să adune câinii comunitari de pe străzi şi să îi transfere în azile speciale. Cristina Bulbescu Primarul Dorin Florea vrea să reţină din banii pe care îi plăteşte municipalitatea pentru facturile de apă de la AquaservSupărat că în oraş societatea Aquaserv are prea multe lucrări de spargere, iar lucrările de refacere a asfaltului au întârzieri, primarul nu mai vrea să plătească facturile pentru furnizarea apei. Florea susţine că în oraş sunt circa 200 de spargeri, iar Aquaservul nu are în acest moment un contract în vigoare cu o firmă de refacere.Pe de altă parte, directorul de investiţii al Aquaserv, Torzsok Sandor, spune că numărul spărturilor nu este atât de mare cum spune primarul Florea, ci doar jumătate, iar în maximum zece zile va fi semnat un contract pentru lucrările de refacere. Potrivit lui Florea, primăria a amendat societatea Aquaserv pentru întârzieri la lucrările de refacere, a fost atacată în instanţă, dar în final a câştigat. În schimb, purtătorul de cuvânt al Aquaserv, Sofalvi Szabolcs spune că afirmaţiile primarului sunt doar electorale, iar vina pentru spărturi o poartă tot municipalitatea. Lacrima Balint Elevii din Tg.Mureş sunt învăţaţi să protejeze mediul înconjurătorMinisterul Mediului şi Dezvoltării Durabile a iniţiat, la nivel naţional, programul „ Milioane de oameni, milioane de copaci”, ce cuprinde acţiuni de plantare a arborilor.O astfel de acţiune a avut loc luni şi la Tg.Mureş, la Şcoala Generală nr.16. Alături de elevi la acţiune au luat parte şi reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş. Au fost aduşi pentru plantare aproximativ 400 de puieţi de arbori, proveniţi de la Fundaţia Parteneriat Miercurea –Ciuc. Gabriela Boca, Şef Serviciu în cadrul APM Mureş spune că, potrivit datelor furnizate de Primăria Târgu Mureş în luna martie, suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este de 9-10 metri pătraţi şi că, până pe 31 decembrie 2010, aceasta trebuie să ajungă la 20 de metri pătraţi/locuitor. \'Pentru atingerea acestui ambiţios obiectiv legal, administraţiile publice locale, primăriile, trebuie să întocmească un program în care să fie cuprinse etapele pe care le vor parcurge. Acest plan de acţiune trebuia finalizat până la începutul lunii februarie 2008 a precizat Gabriela Boca. Reprezentantul APM Mureş a precizat că nici o administraţie publică din judeţ, deci nici Primăria municipiului Târgu Mureş nu a finalizat până acum acest plan de acţiune. Roxana Mihaly Nici un director de spital din Braşov nu a primit calificativul „foarte bine”Managerii de spital vor fi reevaluaţi pe baza unor criterii mult „îmblânzite”, conform Ministerului Sănătăţii care a modificat criteriile de apreciere a managerilor de spitale, după ce jumătate din cei evaluaţi până acum erau în neregulă şi chiar în situaţia de a-şi pierde posturile. Evaluarea managerilor a început în urmă cu aproape o lună, vizând activitatea din 2007, aceştia prezentându-şi dosarele în faţa unei comisii formate la Autoritatea de Sănătate Publică de la nivelul judeţului. Pe baza evaluării ar fi urmat să fie acordate calificative, de la „foarte bine” la „nesatisfăcător”. Din cei evaluaţi până în prezent, 50% prezentau neconcordanţe în dosarele de evaluare şi în indicatorii de performanţă luaţi în calcul.La Braşov, nimeni nu a primit, în urma evaluării, calificativul de „foarte bine”. Decizia ministerului schimbă modul de notare prevăzut iniţial. Acum, managerii nu vor mai fi apreciaţi prin calificative, ci fiecare va primi un punctaj specific, ce va fi trimis la Ministerul Sănătăţii, unde se va stabili situaţia fiecărui manager. Adrian Munteanu Consiliul Judeţean Harghita este acuzat că a pierdut, în ultimii patru ani, o sumă importantă de bani alocaţi pentru reabilitarea drumurilor strategiceŞeful Oficiului de mobilizare a economiei şi pregătirea teritoriului pentru apărare Harghita, col. Alexandru Runcan, a afirmat în şedinţa Colegiului Prefectural, că trei drumuri judeţene au fost propuse şi s-au aflat în planul de pregătire a teritoriului pentru apărare, în perioada 2005-2008. Col Runcan a explicat că pentru reabilitarea acestora s-au alocat, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, peste 3,9 milioane de lei, bani care trebuiau incluşi în bugetul judeţului. Potrivit sursei citate, în ciuda numeroaselor adrese trimise către Consiliului Judeţean, reprezentanţii acestuia nu au întocmit documentaţia necesară, care trebuia înaintată Direcţiei Generale a Finanţelor, astfel încât Ministerul Finanţelor să poată aloca această sumă. Col Runcan a precizat că banii s-au pierdut şi nu se mai poate face nimic pentru recuperarea lor. De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Bunta Levente crede că este vorba atât de lipsă de comunicare şi colaborare între cele două instituţii, dar şi de o deficienţă de lucru la nivelul Direcţiei Judeţene de Drumuri.Ioana Dima Proprietarul clădirii Consiliului Judeţean Covasna cere taxă de intrareMoştenitorul clădirii şi terenului pe care se află o parte din sediul Consiliului Judeţean Covasna şi-a delimitat luni proprietatea şi a stabilit o taxă de intrare de 5 lei.Szotyori Nagy Aron, descendentul familiei Fogolyan care a construit această clădire, a declarat că imobilul i-a fost restituit în natură în urmă cu cinci luni printr-o sentinţă judecătorească definitivă, iar de atunci conducerea Consiliului Judeţean tergiversează negocierile privind chiria. Acesta a cerut luni Consiliului Judeţean să hotărască de ce spaţii are nevoie şi să le elibereze pe celelalte, spunând că are destui clienţi interesaţi să le ia în chirie. Drept urmare, luni, acesta a trasat hotarul proprietăţii sale printr-o sfoară şi e decis să nu permită accesul spre garaj nici unei maşini a Consiliului Judeţean fără plata taxei de 5 lei. Vicepreşedintele Consiliului, Vajda Lajos a declarat că moştenitorul familiei Fogolyan cere un preţ prea mare pe chirie, drept urmare, dacă nu se ajunge la o soluţie de compromis, atunci e posibil ca Consiliul Judeţean să renunţe la aripa veche şi să caute alte spaţii în oraş. Cele două părţi au avut în urmă cu aproximativ o lună o primă rundă de negocieri pe tema chiriei, dar nu au ajuns la nici un rezultat. Reprezentanţii Consiliului Judeţean au oferit 3 euro pe metrul pătrat închiriat în clădirea principală şi jumătate din această sumă pentru garajele şi terenurile pe care această instituţie le foloseşte de aproape 20 de ani. Nepotul familiei Fogolyan a refuzat oferta, considerând-o mult prea mică, şi a avansat suma de 5 euro pe metrul pătrat pentru toate spaţiile, făcând reducere de la 8 euro cât ceruse iniţial. Szotyori Nagy Aron, care locuieşte la Budapesta, a intrat oficial în posesia aripii vechi a clădirii la sfârşitul anului trecut după un proces ce a durat 18 ani. Mara Deleanu De luni sighişorenii pot obţine cazierul judiciar pe locGhişeul va fi operaţional şi la Reghin, începând de marţi, iar ghişeul de la Sovata urmează să fie operaţional miercuri, a precizat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Mureş, subcomisar Livia Popa.Programul de eliberare pe loc a certificatului de cazier judiciar se adresează persoanelor care au achitat taxa de urgenţă, nu au antecedente penale şi sunt născute sau domiciliază pe raza judeţului Mureş. Pentru persoanele născute în alte judeţe şi pentru cele cu antecedente penale, certificatul de cazier judiciar va fi eliberat în termen de 3 zile lucrătoare, în regim de urgenţă. Aplicaţia va fi extinsă în oraşele Târnăveni, Luduş şi Iernut. Începând din luna iulie 2007, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mureş, prin ghişeul de la Târgu Mureş, elibererază certificatul de cazier judiciar pe loc, pentru persoanele care nu au antecedente penale. Pentru a se obţine certificatul de cazier judiciar pe loc solicitantul trebuie să prezinte actul de identitate, timbru fiscal în valoare de 1 leu şi chitanţă în valoare 5 lei. sursa: Rompres Însemnele judeţului Covasna au fost aprobate în ciuda protestului Forumului Civic al RomânilorConsiliul Judeţean Covasna a aprobat însemnele judeţului în ciuda obiecţiilor formulate de Forumul Civic al Românilor din Covasna şi Harghita care le consideră discriminatorii.Consiliul judeţean a completat, în cursul zilei de luni, statutul judeţului cu un articol în care sunt enumerate însemnele specifice ale acestuia, respectiv stema, drapelul şi fanionul, care vor putea fi folosite, conform legii, cu prilejul unor manifestări de interes local şi în acţiuni protocolare sau festive. Însemnele judeţului au fost aprobate în urma unei dezbateri publice, la care singurele obiecţii au venit din partea Forumului Civic al Românilor din Covasna şi Harghita, care consideră că modelul propus de Consiliul Judeţean este discriminatoriu pentru comunitatea românească din zonă. Forumul Civic susţine că atât drapelul, cât şi fanionul sunt identice cu steagul Consiliului Naţional Secuiesc, care militează pentru autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Conducerea Consiliului Judeţean a respins contestaţia Forumului Civic pe motiv că este nefondată şi neargumentată, ba mai mult a semnalat şi faptul că reprezentanţii acestuia nu au venit cu o altă variantă care să poată fi supusă dezbaterii publice. Mara Deleanu Aeroportul Ghimbav este inclus deja în cursa companiilor aeriene din EuropaSecretarul de stat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocănea, a anunţat că Aeroportul Internaţional Braşov - Ghimbav a fost introdus deja în reţeaua aeriană europeană, aceasta cu toate că până acum nu a început construcţia efectivă.Aeroportul de la Ghimbav va crea regiunii un nou statut. Pentru realizarea aeroportului s-au asociat consiliile judeţene din Braşov, Harghita, Covasna, consiliile locale din Braşov şi Ghimbav, plus concernul Intelcan din Canada care a câştigat licitaţia pentru construcţia aeroportului. Costurile pentru singurul aeroport din zonă se ridică la aproximativ 80 milioane de euro, din totalul estimat de 220 milioane de euro necesari realizarii acestui obiectiv. Aici se include realizarea reţelei de drumuri şi a sistemului de utilităţi. Autorităţile din Braşov au cerut Guvernului alocarea sumei de 25 milioane de lei pentru demararea lucrărilor la infrastructură, garantând împrumutul pentru realizarea proiectului cu bunurile aflate în administrarea comunităţilor pe care le conduc. Adrian Munteanu Colectă de bunuri pentru nevoiaşi, la Alpha Transilvană din Tg Mureş!Programul „Donaţii materiale. Ajutor instituţional” din cadrul Fundaţiei Alpha Transilvană din Tg Mureş, funcţionează neîntrerupt de 15 ani.În toată această perioadă au fost donate aproape 2.000 de tone de bunuri materiale în valoare de peste 5,3 milioane de euro, majoritatea provenind din Olanda. Bunurile materiale au fost distribuite persoanelor aflate în dificultate, cu venituri mici dar şi persoanelor cu dizabilităţi care aveau nevoie de diferite aparate şi dispozitive medicale. Fundaţia organizează în acest an, de la 1 aprilie, o campanie de colectare de bunuri materiale dar de data aceasta de la cetăţenii târgumureşeni care pot dona articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării, mobilier sau aparatură casnică, în stare de funcţionare. Persoanele sau familiile cu venituri reduse care doresc să beneficieze de donaţiile materiale sunt aşteptate la sediul Fundaţiei de pe str Aleea Vrancea din Tg Mureş pentru a depune o cerere în acest sens, în fiecare zi între orele 9-11,30. Cristina Bulbescu Autorităţile judeţene au tras luni un semnal de alarmă în legătură cu scăderea numărului de animale din judeţDirectorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Harghita, Torok Jeno, a declarat că faţă de anul 2006, în 2007 numărul bovinelor din judeţ a scăzut cu 2053 de capete. Motivele sunt legate, în principal de lipsa abatoarelor din judeţ în care să se valorifice carnea de vită, de introducerea subvenţionării numai a gospodăriilor cu cel puţin 3 vaci şi de scăderea valorii subvenţiei pe cap de animal. De asemenea, a scăzut foarte mult şi numărul porcilor din judeţ, dar şi al efectivelor de păsări.Ioana Dima Reprezentantul României la Olimpiada de la Beijing la proba de înot, mureşeanul Norbert Trandafir, a primit luni un cec de 10 mii de leiSuma provine de la municipalitatea târgumureşeană, care vine astfel în sprijinul tânărului sportiv de doar 20 de ani.Tot un cec în valoare de 10 mii de lei va primi şi campionul la arte marţiale Traian Rus. Norbert Trandafir s-a calificat la Olimpiada de la Beijing la proba de 50 de metri. Înainte de a ajunge la acest nivel, tânărul s-a antrenat timp de 10 ani, timp în care a fost campion european la juniori şi anul trecut campion la seniori. Fiecare ţară care se prezintă cu doi reprezentanţi trebuie să îndeplinească aşa-zisul barem de tip A, iar ţările cu un singur reprezentant, baremul de tip B, aşa cum a fost în cazul României. Pentru Norbert Trandafir ţelul este de a coborî sub 50 de secunde, asta în timp ce la europene a realizat un timp de 50, 26 de secunde. Lacrima Balint Alegeţi altă dată din arhivă:Ultimele stiri: |
||||||||||||||||||||||