![]() |
|
Cautare
|
3 pădurari anchetaţi în judeţul Mureş pentru furt de lemne şi alţi 10 daţi afară pe motiv că la control nu au putut justifica tăierile de arboriConducerea Direcţiei Silvice Mureş susţine că nu e prima dată când a găsit oameni de-ai săi implicaţi în astfel de fapte dar că de fiecare dată s-au luat măsuri drastice.De această dată pagubele produse de cei 3 pădurari se ridică la peste 40 de mii de lei. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, pădurarii riscă să-şi piardă până şi casa pe care au pus-o garanţie la locul de muncă pentru a putea acoperi daunele. Anul trecut, 10 pădurari mureşeni au fost daţi afară de la locul de muncă din cauză că în timpul controalelor nu au putut justifica întreaga masă lemnoasă tăiată. Cu toate acestea, conducerea Direcţiei Silvice Mureş recunoaşte că munca pădurarilor nu este uşoară, mai ales că în ultima vreme spun silvicultorii a crescut agresivitatea hoţilor. Luna trecută, inspectorii Direcţiei Silvice Mureş au confiscat în jur de 50 de metri cubi de cherestea care încerca să traverseze judeţul fără acte de provenienţă. Silvicultorii susţin că verificările se vor înteţi de la jumătatea lunii viitoare. Coralia Matea Mii de hectare de pădure sunt nepăzite în HarghitaMotivul: proprietarii lor nu au încheiat contracte de admnistrare cu ocoalele silvice. Directorul Direcţiei Silvice Harghita, Cătălin Mutică, a declarat că din totalul de 207 mii de hectare de păduri existent în judeţ, aproximativ 25 de mii sunt nepăzite, multe dintre ele fiind deja defrişate. Cătălin Mutică a explicat că din cauză că nu s-au încheiat contracte de administrare sau de prestări servicii, cu Direcţia Silvică sau cu ocoalele silvice particulare, aceste păduri nu sunt păzite, nu beneficiază de lucrări de protecţie împotriva dăunătorilor şi nici de reîmpăduriri. Mai grav este că, de-a lungul anilor, peste 3 mii de hectare de pădure au fost defrişate, fără a fi reîmpădurite, iar procesul de tăiere ilegală şi necontrolată continuă.Ioana Dima Pregătiri pentru referendumul neoficial pe tema autonomiei şi la Miercurea CiucConsiliul Naţional Secuiesc din zona Ciuc a început pregătirile pentru organizarea refrendumului neoficial pe tema autonomiei teritoriale şi în municipiul Miercurea Ciuc.Potrivit unui comunicat de presă, CNS Ciuc a declanşat acţiunea de atragere a voluntarilor şi de strângere de fonduri. Consultarea populaţiei pe tema autonomiei teritoriale, la Miercurea Ciuc, va avea loc în perioada 2-11 martie. Aceasta se va desfăşura, ca şi în celelalte localităţi din judeţ, atât cu urna mobilă, cât şi la anumite centre amplasate în mai multe zone ale oraşului. Consiliul Naţional Secuiesc din zona Ciuc, organizaţie civilă maghiară neînregistrată juridic, a făcut un apel către toţi cei care doresc să participe, ca voluntari la această acţiune cât şi către cei care pot să doneze bani, în acest scop. Ioana Dima Referendumul pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc a început şi în zona oraşului CovasnaConsiliul Secuiesc – Scaunul Orbai (zona oraşului Covasna) a decis ca în perioada 17-25 februarie să organizeze, în cele 17 localităţi din mediul rural din zonă, un referendum neoficial pe tema autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.Referendumul va începe în oraşul Covasna în 25 februarie. Preşedintele Consiliului Secuiesc – Scaunul Orbai, Ferencz Botond, a declarat, luni, pentru Mediafax, că datele au fost centralizate, până acum, în şapte localităţi din zonă, iar peste 99 la sută dintre votanţi s-au pronunţat în favoarea autonomiei. Potrivit conducerii CNS, referendumul "este expresia exercitării dreptului la autodeterminare a poporului secui, în urma căruia, în scaunele secuieşti, în Ţinutul Secuiesc, va începe autoorganizarea internă a poporului secui”. Vlad Amariei (sursa: Mediafax) După un an şi jumătate de aşteptare, foştii angajaţi de la IAME Sfântu Gheorghe şi-au primit plăţile compensatoriiDecizia a fost luată de Tribunalul Covasna.Liderul sindical de la SC IAME Group SA din municipiul Sfântu Gheorghe, Bong Vilmos, a declarat că este vorba despre aproximativ 750 de foşti angajaţi ai societăţii. IAME Sfântu Gheorghe avea, la începutul anilor \'90, un număr 2.300 de angajaţi. Fondată în 1973, IAME produce aparataj electric auto, motoare electrice, precum şi bunuri de uz gospodăresc. Corina Fontu (sursa: Mediafax) Angajaţii de la Tractorul, Rulmentul şi Nitramonia Făgăraş au pichetat sediul Prefecturii BraşovPe fondul unei crize financiare fără precedent şi a întârzierii plăţii salariilor, la Braşov, angajaţii de la Tractorul, Rulmentul şi Nitramonia Făgăraş au ieşit azi în stradă.Protestul, autorizat de primăria locală, va continua pe parcursul întregii săptămâni. Liderului sindical de la Tractorul şi preşedinte al BNS Braşov, Gheorge Apostu, spune că a venit cu o propunere care nu încalcă cu nimic legea, doar aduce aminte AVAS de obligaţiile pe care le are, de a asigura, acolo unde este acţionar majoritar, fondul de salarii. Tractorul şi Rulmentul şi Nitramonia au intrat într-o procedură de lichidare voluntară. Corina Fontu (sursa: Rador) Consiliul Local Reghin trebuie să se decidă până la data de 1 martie 2007 dacă vrea să continue programul SAMTID de reabilitare a reţelei de apăÎntr-o scrisoare primită de la Consiliul Naţional de Coordonare a Programului SAMTID Primăria şi Consiliul Local Reghin sunt ameninţate cu represalii grave dacă nu vor semna acordul de aderare la operatul regional Aquaserv.Autorităţile de la Bucureşti îi ameninţă cu cinci măsuri: oprirea lucrărilor, suportarea integrală a contravalorii lucrărilor efectuate până acum de primăria Reghin, oprirea contractului de împrumut cu Banca Europeană de Investiţii, anunţarea tuturor ministerelor că Reghinul nu este un partener serios şi sistarea autorizaţiei de funcţionare a operatorului local de alimentară cu apă. Demersurile de aderare în programul SAMTID au fost aprobate în parte de Consiliul Local Reghin, însă consilierii nu sunt de acord cu intrarea în cadrul operatorului regional Aquaserv. Legat de această scrisoare, primarul Nagy Andras spune că în parte, primele trei puncte cu care sunt ameninţate autorităţile ar fi realizabile, însă ultimele două sunt folosite doar pentru şantaj. Cei mai înfocaţi combatanţi ai programului SAMTID au fost consilierii locali PRM, care spuneau că fondurile venite prin programul SAMTID oricum nu rezolvă nici jumătate din problemele reţelei de apă. Pe de altă parte, aceştia nu vor să renunţe atât de uşor la controlul asupra reţelei locale de alimentare cu apă şi canalizare. Consilierul Gheorghe Anton, spunea că scrisoarea este doar o încercare de intimidare. Primarul municipiului Reghin Nagy Andras, care nu şi-a exprimat o poziţie foarte clară a spus că la următoarea şedinţă de Consiliu Local va promova din nou un proiect de hotărâre pentru aderarea la operatorul regional, iar deznodământul va fi dat în cele din urmă de votul consilierilor. Cătălin Hegheş Aproape 120 de firme din zona Mureş au câştigat proiecte de finanţare ale propriilor afaceri, anul trecut!Agenţia Naţională a Intreprinderilor Mici şi Mijlocii a derulat, anul trecut, prin intermediul Oficiului din judetul Mureş al IMM-urilor, 10 programe de finanţare a micilor întreprinzători din diferite domenii de activitate.Aria de coordonare a proiectelor Oficiului Teritorial pentru IMM-uri cuprinde judeţele Mureş, Harghita, Covasna, Sibiu şi Bistriţa Năsăud. Cele mai multe proiecte au fost câştigate de întreprinzătorii harghiteni şi covăsneni pentru susţinerea investiţiilor, pentru educaţie şi informarea comercianţilor cât şi pentru susţinerea IMM-urilor. Până la această dată, nu se cunosc câştigătorii programelor „Start” pentru tineri şi cel destinat femeilor manager deoarece nu au fost finalizate încă dosarele de către ANIMMC. Reprezentanţii micilor întreprinzători mureşeni cred că din acest an oportunităţile de finanţare vor fi mai mari. Cu toate astea, nu toate firmele mureşene vor putea să ţină pasul cu cerinţele europene şi vor fi nevoite să dispară. Toate programele de finanţare pentru IMM-uri, care s-au desfăşurat anul trecut, vor fi reluate şi în acest an, startul depunerii dosarelor va fi mijlocul lunii martie. Cristina Bulbescu Poliţiştii harghiteni au cerut luni ajutorul presei pentru a putea să identifice cadavrul unui bărbatBarbatul a fost călcat de tren, în urmă cu peste două săptpmâni. Reprezentantul Biroului Poliţiei Transporturi Feroviare Miercurea Ciuc, comisarul Constantin Nuţ, a afirmat că este vorba despre un bărbat de aproximativ 50 de ani, care în ziua de 30 ianuarie s-a sinucis, punându-şi capul pe linia ferată, în zona Siculeni. Cadavrul se află la morga Spitalului Judeţean din Miercurea Ciuc, dar poliţiştii nu au reuşit să afle, până acum identitatea lui. În situaţia în care nimeni din familie nu se va interesa de el, se va emite un certificat de deces pentru persoană cu identitate necunoscută şi va fi înmormântat de către Poliţia TF. Bărbatul avea înălţimea de aproximativ 1, 70 cm, constituţie astenică, păr negru parţial încărunţit, iar la data sinuciderii era îmbrăcat cu pantaloni de culoare închisă, geacă gri din stofă şi în picioare purta o pereche de bocanci maro. Cei care au cunoştinţe despre dispariţia acestei persoane sunt rugate să anunţe Biroul Poliţiei Transporturi Feroviare Miercurea Ciuc.Ioana Dima Treizeci de tone de ciocolată pentru urşiUrşii din judeţul Covasna vor mânca în această primăvară treizeci de tone de ciocolată. Asociaţia judeţeană a vânătorilor sportivi a primit donaţie 30.000 de kilograme de ciocolată în trei vagoane din partea unei firme care le-a scos de la vânzare din pricina termenului de valabilitate. Preşedintele asociaţiei, Laszlo Bela a precizat că o parte din ciocolată a expirat în luna ianuarie, iar cealaltă îşi va pierde valabilitatea luna viitoare, dar acest lucru nu înseamnă că desertul nu e bun pentru urşi. Dimpotrivă, reprezintă un supliment energetic şi nutritiv bine venit la ieşirea din iarnă şi nu dăunează sănătăţii animalelor, susţin vânătorii. Pe lângă ciocolată cu lapte, stafide şi alune, ursuleţii mai primesc furaje granulate şi porumb, hrană care costă asociaţia sute de mii de lei. În judeţul Covasna trăiesc aproape 240 de urşi, iar în ultimii ani s-au înmulţit peste măsură deoarece au găsit habitat favorabil. Goana după trofee valoroase a adus de-a lungul timpului mulţi vânători străini în judeţul Covasna, care au plătit pentru o expediţie de vânătoare de trei ori mai mult decât un safari în Africa. Blana unui urs poate costa până la 7000 de euro, dar vânătorii împătimiţi nu se uită la bani când ştiu că în bătaia puştii le-ar putea ieşi un exemplar care să le aducă invidia şi respectul camarazilor. Dealtfel, în Covasna, la Comandău a fost capturat în urmă cu câţiva ani cel mai mare urs brun din lume, care cântărea aproape 450 de kilograme şi a cărui blană este expusă la Muzeul cinegetic din Posada.Mara Deleanu Alegeţi altă dată din arhivă:Ultimele stiri: |
||||||||||||||||||||||