![]() |
|
Cautare
|
Una dintre cele mai importante fabrici de viori din Reghin a fost amendată de Garda de MediuUn recent control al comisarilor mureşeni a scos la iveală nereguli legate de modul în care conducerea fabricii a înţeles să scape de deşeurile rezultate de pe urma producţiei de viori.Garda de mediu Mureş a sancţionat societatea în cauză cu 100 de milioane de lei vechi, pe motiv că nu avea contract cu o firmă pentru gestionarea deşeurilor. În timpul aceluiaşi control, comisarii Gărzii de Mediu Mureş au sancţionat şi o fabrică de mobilă din Reghin pentru poluare şi tot cu amenzi s-a ales şi o societate din Cristeşti. Mai norocoşi au fost comercianţii de peşte care au fost luaţi şi ei în vizor de comisarii gărzii de mediu. Săptămâna trecută, cel puţin 4 firme din Tg. Mureş au fost verificate dacă nu au scos la vânzare sturioni pescuţi în apele româneşti. Potrivit comisarulului şef al Gărzii de Mediu Mureş, Gertrud Gyekeny nici unul dintre aceşti comercianţi nu a fost prins pe picior greşit. Coralia Matea Fondurile structuraleau devenit un subiect fierbinte, luni, la Tg Mureş!La Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Tg Mureş s-a desfăşurat luni cea de-a doua ediţie a seminarului „Oportunităţi de Investiţii în judeţul Mureş”.Dezbaterea, organizată de Instituţia Prefectului Mureş, s-a dorit a fi un sprijin acordat IMM-urilor din judeţ, în perspectiva accesării fondurilor europene post-aderare, în aşa fel încât acestea să facă faţă competiţiei din Uniunea Europeană. Deşi mai multe firme mureşene au fost invitate să participe la seminar, doar un sfert dintre acestea s-au arătat interesate de fondurile structurale. O importantă reprezentare la această dezbatere a avut-o Germania. Directorul general regional al Uniunii Federale a IMM-urilor din Germania, Hans-Werner Czerwinski, spune că există deja solicitări clare din partea oamenilor de afaceri germani pentru a investi în această zonă. Oamenii de afaceri mureşeni interesaţi să acceseze fonduri europene sunt printre cei mai importanţi jucători de pe piaţa economică locală. Deşi aceştia au făcut deja primii paşi pentru a se conforma cerinţelor pieţei externe, mai există încă temeri pentru anul viitor. Cristina Bulbescu Directorul medical adjunct al Spitalului Judeţean Harghita şi-a dat demisiaDoctorul Csiki Csongor invocă neînţelegerile care trenează de câteva luni între el şi conducerea spitalului, pe de-o parte, şi cu şefii de secţie, pe de altă parte.El şi-a făcut cunoscută, mai întâi verbal, iar acum câteva zile şi în scris, intenţia de a demisiona din funcţia de director medical adjunct al Spitalului Judeţean din Miercurea Ciuc. În opinia lui Csiki, conducerea spitalului şi şefii de secţii „preferă o activitate spitalicească bazată pe decrete, pe relaţii interpersonale, un stil de lucru lejer şi nu o activitate susţinută de reguli”. Managerul general al Spitalului Judeţean Harghita, dr. Bachner Istvan, a declarat, la rândul său, că motivul care l-a determinat pe directorul medical să recurgă la acest gest este „că nu se poate înţelege şi nu poate colabora cu colegii săi, şefi de secţie”, dar că nu a simţit până acum să existe un conflict atât de puternic între părţi. Directorul Autorităţii de Sănătate Publică Harghita, dr. Bustya Attila, pe masa căruia a ajuns demisia doctorului Csiki, spunea, luni, că nu va accepta deocamdată cererea de demisie. Csiki Csongor a menţionat, însă, că nu va reveni asupra demisiei. Vlad Amariei (sursa: Mediafax) 20 de târgumureşeni sunt anchetaţi pentru că au minţit ca să obţină ajutorul de încălzirePotrivit datelor primăriei Tg. Mureş, persoanele cercetate deţin mai multe apartamente şi au venituri lunare de aproape 20 de milioane de lei.Primarul Dorin Florea susţine că a cerut sprijinul poliţiei comunitare pentru a continua anchetele sociale şi în cazul celorlalte cereri pentru ajutorul de încălzire. Până la acestă oră, în Tg. Mureş şi-au depus solicitări pentru obţinerea ajutorului de încălzire peste 10 mii de persoane. Asta în condiţiile în care anul trecut au beneficiat de acest ajutor în jur de o mie de târgumureşeni. Luni a fost ultima zi de depunere a cererilor pentru ajutorul de încălzire, care se acordă persoanelor cu venit sub 5 milioane de lei pe lună. Coralia Matea Centrele de cartier ale poliţiei comunitare din Tg. Mureş se extind şi în Valea ReceEdilul şef al oraşului, Dorin Florea a anunţat că vrea să înfiinţaze astfel de birouri ale poliţiei comunitare în toate cartierele oraşului.Asta pentru că, spune Florea, numărul actelor de vandalism e în creştere în Tg. Mureş. Pe lângă centrele de cartier, o altă măsură pe care primarul Dorin Florea vrea să o aplice împotriva celor care distrug bunurile publice este să le facă publice numele şi fotografia răufăcătorilor. Numai că, recunoaşte Florea, dreptul omului nu-i va permite acest lucru. Coralia Matea Judeţul Covasna va participa la un proiect regional de extindere a serviciilor de urgenţă şi prim ajutor calificatConsiliul Judeţean Covasna a aprobat luni asocierea cu celelate cinci judeţe din Regiunea VII Centru pentru realizarea unui proiect ce vizează crearea unui sistem integrat de asistenţă medicală şi tehnică de urgenţă prespitalicească şi intervenţie în caz de incidente majore, după modelul SMURD.Proiectul, care se va derula în parteneriat cu judeţele Mureş, Harghita, Braşov, Sibiu şi Alba, prevede achiziţionarea de ambulanţe, echipament de descarcerare şi de intervenţie în caz de dezastre. Proiectul este prevăzut a se realiza în perioada 2007-2013 şi urmează a fi finanţat în mare parte din fondurile structurale ce vor fi repartizate ţării noastre începând de anul viitor prin Programul Operaţional Regional. Proiectul se va derula în parteneriat cu Serviciului Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare, creat de Raed Arafat la Târgu Mureş în 1991, care s-a dovedit unul dintre succesele medicale, economice şi de imagine ale sistemului sanitar românesc. Mara Deleanu Consiliul local Sfântu Gheorghe a aprobat participarea la Asociaţia pentru Ţinutului SecuiescConsiliul local Sfântu Gheorghe a aprobat luni, într-o şedinţă extraordinară, participarea la Asociaţia pentru Ţinutul Secuiesc, ce se preconizează a fi constituită de autorităţile locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, la iniţiativa UDMR. Conform statutului, asociaţia se va constitui pe baza Legii administraţiei publice locale şi va avea personalitate juridică.Asociaţia are ca scop realizarea în comun a unei strategii de dezvoltare culturală şi economică a zonei locuite preponderent de maghiari, respectiv crearea unor proiecte de dezvoltare locală, de atragere a fondurilor europene, precum şi furnizarea în comun a unor servicii publice. Proiectul a întâmpinat opoziţie din partea consilierilor români, care şi-au exprimat temerea că în spatele acestei Asociaţii se ascund în fapt alte obiective, ce au ca scop obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Consilierul local independent, Ioan Solomon a arătat că primarii şi consilierii maghiari din cele trei judeţe reuniţi pe data de 23 septembrie a.c. la Miercurea Ciuc au anunţat, de altfel, printr-o declaraţie comună intenţia de a constitui o asociaţie în scopul obţinerii tuturor formelor de autonomie locală, inclusiv autonomia teritorială. Ioan Solomon a declarat că românii din zonă nu sunt de acord cu autonomia teritorială şi că în rândul acestora există temerea că se urmăreşte epurarea etnică a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Consilierul Milik Otto a venit cu o altă propunere, ca alternativă la Ţinutul Secuiesc, respectiv înfiinţarea Asociaţiei de dezvoltare inetrcomunitară Pro Ţara Bârsei, care să aibă în componenţă şi judeţul Braşov. Propunerea lui Milik Otto a fost respinsă din start de consilierii UDMR, care deţin majoritatea în consiliul local. Mara Deleanu Un film despre relaţiile dintre români şi maghiari a câştigat Festivalului Internaţional ASTRA Film Fest 2006 de la SibiuMarele premiu al festivalului a fost acordat regizoarei Kincses Reka, pentru filmul "Campionul din Balcani", înscris în competiţie la Secţiunea Studenţi.Filmul face dezvăluiri interesante despre evenimentele din 1990 de la Târgu Mureş. Personajul principal este chiar tatăl regizoarei, Kincses Elod, un maghiar care imediat după Revoluţie s-a impus ca lider al UDMR. Kincses Reka afirmă că filmul a fost făcut pentru publicul din România, cu scopul de a ieşi din tiparul clasic al relaţiilor dintre români şi maghiari şi nu crede că va avea un impact politic. În cadrul secţiunii "Made in Romania" s-a impus Ileana Stănculescu, cu filmul "Satul şosetelor", premiat de British Council. O menţiune a fost câştigată şi de românul Sorin Ilieşiu pentru producţia "Câte ceva despre Regina Maria". Vlad Amariei (sursa: Rador) Alegeţi altă dată din arhivă:Ultimele stiri: |
||||||||||||||||||||||